CE RĂMÂNE DUPĂ REFERENDUM

 

Nici referendumul cu privire la redefinirea familiei în Constituţia României şi nici dezbaterile pe care acest moment le-a generat nu au fost de natură să determine o mutaţie la nivel perceptual.

Referendumul recent nu a schimbat cu nimic modul în care românii se raportează la căsătoriile între persoane de acelaşi sex: mai mult de opt din zece români se declară în dezacord cu acestea. 

Nivelul percepţiei românilor cu privire la acest aspect este nealterat în ultimii trei ani; procentul participanţilor la studiile IRES care au investigat această temă în 2016, dar şi în 2015, este acelaşi: 82% dintre respondenţi declară că sunt în dezacord cu acest aspect.

Gradul de acceptabilitate pentru căsătoriile între persoanele de același sex este direct proporțional cu nivelul studiilor și invers proporțional cu vârsta, fiind ușor mai ridicat în mediul urban decât în rural.

 

PERCEPȚII PRIVIND HOMOSEXUALITATEA

Homosexualitatea are un grad mai ridicat de acceptabilitate comparativ cu căsătoriile între persoanele de același sex; între un sfert și o treime dintre participanții la studiile IRES consideră că societatea ar trebui să o accepte. Toleranța față de homosexualitate este, și ea, invers proporțională cu vârsta și direct proporțională cu nivelul studiilor. Bărbații sunt mai toleranți cu privire la acest aspect decât femeile, la fel cum și rezidenții în mediul urban manifestă un grad mai crescut de toleranță decât cei din mediul rural. Locuitorii din regiunea Moldovei, comparativ cu celelalte două regiuni ale țării, sunt cei mai puțin toleranți cu privire la homosexualitate.

 

OPINIA PRE-REFERENDUM

Pe parcursul anului 2018, atunci când au fost testate opiniile cu privire la organizarea unui referendum care să aibă ca obiectiv redefinirea familiei în Constituția României, peste jumătate dintre cei participanți s-au declarat în favoarea necesității unui astfel de scrutin. Ipoteza conform căreia PSD a organizat referendumul pentru a câștiga capital politic a fost împărtășită de 4 din 10 participanți la studiu, dar un procent similar s-a situat pe o poziție contrară.

 

OPINIA POST-REFERENDUM – EFECTELE CAMPANIEI

Un sfert dintre respondenți cred că rata scăzută de participare la referendum este un lucru bun, motivele determinante pentru lipsa participării fiind, în opinia celor intervievați: lipsa încrederii în politică și politicieni, lipsa informațiilor despre referendum și ambiguitatea întrebării de pe buletinul de vot.

În același timp însă, și lipsa mobilizării liderilor politici locali și insuficienta mobilizare a bisericii sunt considerați factori care au influențat participarea la vot.

Campania organizată pentru acest referendum nu a reușit să determine nici creșterea gradului de informare a oamenilor cu privire la tema căsătoriilor privind persoanele de același sex – mai mult de jumătate dintre intervievați nu se auto-evaluează post-referendum ca fiind mai informați acum decât înainte de campanie, dar nici modificări majore de percepție privind această temă - peste jumătate dintre  cei intervievați sunt în continuare împotriva căsătoriilor între persoane de același sex, iar 8% spun chiar că sunt mai puțin toleranți sub acest aspect.

 DATELE PE LARG SUNT DISPONIBILE ÎN PREZENTAREA DE MAI JOS.

METODOLOGIE:

Studiul 1 Percepții publice privind redefinirea familiei în Constituția României  a fost realizat, în perioada 18 septembrie 2018, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviews) pe un eşantion de 1.300 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă din România. Eroarea maximă tolerată: ± 2,7%.

Studiul 2 Referendumul pentru redefinirea familiei în Constituția României -  percepții și reprezentări a fost realizat, în perioada 25-26 octombrie 2018, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviews) pe un eşantion de 1.137 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă din România. Eroarea maximă tolerată: ± 3%.

 CE RĂMÂNE DUPĂ REFERENDUM? by IRES_ARES on Scribd