REPREZENTĂRI SOCIALE ALE PROFESIEI DE MEDIC │2017

ü  50% dintre participanții la studiu spun că au dat bani sau alte bunuri unui medic sau unui cadru medical

ü  Cei mai mulți dintre respondenții care au dat bani sau bunuri personalului medical spun că au făcut acest lucru din proprie inițiativă (87%), în timp ce 11% dintre ei spun că acestea au fost solicitate

ü  Trei sferturi ale respondenților participanți la anchetă consideră că medicii din România sunt bine pregătiți

ü  Respondenții spun că au multă sau foarte multă încredere în medicii din sistemul public în pondere foarte similară cu cei care spun același lucru despre medicii din sistemul privat de sănătate: 66% vs. 67%

ü  O mare parte a persoanelor intervievate (45%) consideră că cei mai mulți dintre medici recomandă mai multe medicamente decât sunt necesare pentru tratamentul pacienților, pentru a ajuta sistemul farmaceutic

 

ü  Cei mai mulți dintre intervievați le asociază medicilor din România trăsături pozitive

 

PRESCRIPȚIA DE ROL PENTRU MEDIC

      Asocierile spontane pe care respondenții le fac cu rolul medicului în cele mai ridicate proporții sunt: îngrijirea sau tratamentul bolnavilor – 35%, asumarea responsabilității pentru sănătatea oamenilor – 15%, consultarea pacienților – 8%, dar și salvarea vieților – 7% și vindecarea pacienților – 7%. În proporții mai scăzute, intervievații cred că medicii, în primul rând, ajută oamenii, își face meseria sau aplică ceea ce a învățat, respectiv diagnostichează afecțiunile bolnavilor. O proporție de 3% dintre intervievați consideră că medicii se ocupă cu a face bani, afaceri sau cu luarea de mită.

      Principalele caracteristici pe care intervievații le consideră importante pentru a fi un bun medic sunt pregătirea sau profesionalismul, implicarea și atenția acordată pacienților, precum și amabilitatea, politețea și respectul față de pacienți. De asemenea, un bun medic trebuie să comunice pe înțelesul pacienților, să fie calm și răbdător, să vorbească frumos cu pacienții, să fie omenos și înțelegător.


ELEMENTE PROTOTIPICE PENTRU PROFESIA DE MEDIC

      Chirurgia, medicina generală, cardiologia și medicina de familie sunt principalele specializări pe care respondenții le asociază cu profesia de medic (59%, în total). Alte specializări în topul notorietății spontane sunt pediatria, stomatologia, medicina internă, ginecologia, neurologia și ortopedia. Mai mult de 1 din 10 intervievați nu pot da un răspuns la această întrebare.

 

ATRIBUTE SOCIALE ALE PROFESIEI DE MEDIC

      7 din 10 participanți la sondaj sunt de părere că cei mai mulți medici din România sunt prost plătiți, în timp ce 2 din 10 cred că aceștia sunt bine plătiți. Persoanele cu vârsta trecută de 65 de ani consideră că medicii sunt prost plătiți în pondere ușor mai ridicată decât cele mai tinere, la fel cele din Moldova comparativ cu cele din alte regiuni ale țării, iar cele cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani și cele care locuiesc în Transilvania sau Banat sunt cele care cred că medicii sunt bine plătiți în cea mai ridicată proporție.

      Cu toate acestea, meseria de medic este văzută drept una de viitor de către 94% dintre intervievați, iar 8 din 10, dacă ar avea un copil care urmează să dea la facultate,  l-ar sfătui să meargă la medicină (femeile și vârstnicii de peste 65 de ani în ponderi mai ridicate). Persoanele cu studii superioare și-ar încuraja copiii să urmeze această meserie în proporție mai scăzută.

      Principalul motiv pentru care unul din doi intervievați i-ar da acest sfat propriului copil este faptul că astfel ar fi util societății, respectiv ar salva vieți (motiv invocat de femei și persoane trecute d e50 de ani în proporție ușor mai ridicată). Alte motive sunt că meseria de medic este văzută drept fiind de viitor sau bine remunerată (criteriu mai relevant pentru respondenții de 50 de ani sau mai tineri), respectiv că este o meserie nobilă sau frumoasă (motiv amintit în proporție mai mare de respondenții cu studii superioare).

      Motivele pentru a nu-și încuraja copiii să devină medici pe care le invocă proporții mai ridicate ale respondenților sunt salariile mici pe care le au aceștia, durata studiilor, respectiv responsabilitatea mare, faptul că este o meserie grea sau stresantă sau faptul că sistemul medical din România este corupt sau problematic.

      Trei sferturi ale respondenților participanți la anchetă consideră că medicii din România sunt bine pregătiți, proporția acestora fiind mai ridicată în rândul persoanelor de peste 65 de ani, a celor cu studii elementare sau medii, dar și a celor care locuiesc în mediul rural.

 

SISTEMUL MEDICAL PUBLIC VS. SISTEMUL MEDICAL PRIVAT

      Respondenții spun că au multă sau foarte multă încredere în medicii din sistemul public în pondere foarte similară cu cei care spun același lucru despre medicii din sistemul privat de sănătate: 66% vs. 67%. În acest sens se observă câteva diferențe între categoriile socio-demografice, în cazul medicilor din sistemul public având multă sau foarte multă încredere femeile și vârstnicii de peste 65 de ani în ponderi mai ridicate, iar în cazul medicilor din sistemul privat persoanele cu studii superioare.

      Cu toate acestea, în timp ce cea mai mare parte a participanților la anchetă (54%) consideră că se întâlnesc medici bine pregătiți în sistemele public și privat în egală măsură, proporția celor care consideră că sunt medici mai bine pregătiți în sistemul privat (29%) este semnificativ mai ridicată decât a celor care spun același lucru despre sistemul public (15%). Bărbații și tinerii între 18 și 35 de ani tind să crediteze sistemul privat cu încredere în pondere mai ridicată, în timp ce respondenții cu studii superioare și cei din Transilvania și Banat sunt cei care consideră în pondere mai ridicată cum că medici bine pregătiți se găsesc în egală măsură în ambele medii.

      Doar 62% dintre intervievați spun că, dacă ar avea nevoie de tratament pentru o maladie gravă sau să se opereze și ar avea posibilitatea financiară ar alege să se trateze în România sau le-ar fi indiferent dacă ar face-o în România sau în străinătate, în timp ce mai bine de o treime (37%) ar alege să urmeze tratamentul sau să aibă loc intervenția chirurgicală în străinătate. În timp ce doar 29% dintre femei ar prefera să meargă în străinătate, ponderea bărbaților care ar face acest lucru este de 45%; la fel, în timp ce doar 18% dintre vârstnicii de peste 65 de ani ar merge în străinătate, proporția tinerilor între 18 și 35 de ani care ar face acest lucru este de 54%. Mai mult, respondenții cu studii superioare, cei din mediul urban sau care locuiesc în Sudul țării, de asemenea, ar opta pentru servicii medicale din străinătate în proporții mai ridicate.

 

PERCEPȚIA ASUPRA CORUPȚIEI

      În timp ce 50% dintre participanții la studiu spun că au dat bani sau alte bunuri unui medic sau unui cadru medical, o proporție similară – 48% - spun că nu au făcut acest lucru. Respondenții cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani spun în cea mai ridicată proporție cum că nu au făcut acest lucru – 57%, în timp ce aceia cu studii superioare dau răspunsul afirmativ în cea mai ridicată proporție – 58%, iar respondenții din mediul urban spun asta în proporție mai ridicată (54%) decât cei din mediul urban (45%).

      Cei mai mulți dintre respondenții care au dat bani sau bunuri personalului medical spun că au făcut acest lucru din proprie inițiativă (87%), în timp ce 11% dintre ei spun că acestea au fost solicitate.

      Doar 3% dintre participanții care au dat bani sau bunuri personalului medical, respectiv dintre care au făcut acest lucru la solicitarea celor din urmă spun că au reclamat această situație undeva.

      6 din 10 intervievați spun că se tem că, dacă nu oferă bani sau alte bunuri medicilor, aceștia îi vor trata cu mai puțin interes. Această temere este mai răspândită în rândul persoanelor mai tinere (50 de ani și sub), cu studii medii și care locuiesc în mediul rural.

 

COMUNICAREA & RELAȚIA CU PERSONALUL MEDICAL. MEDICINA ALOPATĂ & ALTERNATIVĂ

      2 din 10 respondenți consideră că, în relația cu pacienții, cei mai mulți dintre medici nu folosesc un limbaj care să poată fi înțeles. Persoanele trecute de vârsta de 50 de ani tind să aibă această opinie în pondere mai redusă decât cele mai tinere.

      Conform aprecierii a 6 din 10 respondenți, cei mai mulți medici adoptă o poziție mai degrabă modernă în relație cu medicina sau tratamentele prescrise, în timp ce 3 din 10 consideră că aceștia au, mai degrabă, o abordare tradiționalistă. Femeile și respondenții cu studii superioare consideră în pondere mai ridicată cum că abordarea celor mai mulți medici este cea din urmă, în timp ce respondenții din Moldova sunt cei care consideră că abordarea medicilor este modernă în cea mai ridicată proporție.

  • 2 din 5 intervievați spun că au fost în situația de a fi nevoiți să caute serviciile unui alt medic după ce au fost nemulțumiți de serviciile de care au beneficiat inițial; cu cât sunt mai tineri, respectiv mai educați, cu atât respondenții raportează această situație în pondere mai ridicată; la fel, proporții mai ridicate ale respondenților din mediul urban și care locuiesc în Transilvania sau Banat spun acest lucru.
  • Dacă ar fi nevoiți să urmeze un tratament pentru o răceală simplă, 1 din 2 respondenți ar alege un tratament de medicină alternativă, în defavoarea unui alopat, pe care l-ar alege cu 8% mai puțini respondenți. Ambele tipuri de tratament ar fi utilizate de 6% dintre intervievați. Vârstnicii și persoanele din mediul rural ar alege tratamente alopate în pondere mai ridicată. Pentru afecțiuni mai severe, proporția celor care s-ar îndrepta către medicina alopată crește, însă un sfert dintre respondenți spun că ar alege un tratament alternativ. În ponderi mai reduse ar alege tratamente alternative persoanele peste 65 de ani, precum și cele cu studii superioare.
  • O mare parte a persoanelor intervievate (45%) consideră că cei mai mulți dintre medici recomandă mai multe medicamente decât sunt necesare pentru tratamentul pacienților, pentru a ajuta sistemul farmaceutic. Această percepție se regăsește mai frecvent în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, precum și în rândul respondenților cu studii superioare.
  • Ponderea în care participanții la sondaj au multă sau foarte multă încredere în șansele de vindecare oferite de tratamentele oferite de medicina alternativă este foarte ridicată – 59%, fiind ușor mai scăzută, însă, în cazul persoanelor cu studii superioare. La un nivel de încredere similar se situează și cunoștințele medicilor care practică medicina alternativă – 58% dintre intervievați spun că au multă sau foarte multă încredere în acestea.

 

COMPONENTE ALE IMAGINII PUBLICE

      Cei mai mulți dintre intervievați le asociază medicilor din România trăsături pozitive, precum profesionalismul (85%), amabilitatea (84%), competența (84%) sau corectitudinea (76%). Cu toate acestea, există proporții semnificative care fac și asocieri negative, 40% considerând că mare parte a medicilor sunt corupți, iar 39% considerând că aceștia sunt profitori.

      Specializările medicale care se bucură de nivelurile de încredere cele mai ridicate în rândul intervievaților sunt: cardiologia (în medicii cu această specializare având multă și foarte multă încredere 87% dintre intervievați), chirurgia, radiologia și oftalmologia (câte 85%). Specializările care se bucură de niveluri mai scăzute ale încrederii populației sunt psihiatria (73%) și nutriția (62%).

      Cea mai grea specializare medicală în percepția populației, de departe, este chirurgia – menționată de 6 din 10 intervievați. Aceasta este urmată de cardiologie – 11%, oncologie și neurologie – câte 7%.

 

 

 

Mai multe detalii găsiți în raportul de cercetare complet IRES_Reprezentari sociale ape profesiei de medic_Sondaj de opinie_2017 by IRES_Romania on Scribd

 

 

Fișa tehnică a studiului:

 

Volumul eșantionului: 1.406 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,6%

Perioada realizării anchetei: 28 aprilie – 3 mai 2017

Metoda: Chestionarele au fost aplicate prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)